Vlad comunică cu prietenii lui predominant pe Whatsapp. Au diferite grupuri la școală, cu fete și fără fete sau doar cu fetele cool, la fotbal cu colegii sau altul cu colegii și antrenorii etc. Dacă e să sune, tot din Whatsapp sună.
Eu am clarificat cu el de la început că până devine mai responsabil și conștient de pericolele din online, îmi rezerv dreptul de a mă uita în telefonul lui. Zis și făcut. Cam greu însă de supravegheat sutele de mesaje pe care le schimbă între ei.
–Vrei să știi cum poți să ai o relație sănătoasă cu rețelele de socializare? Descoperă cinci lucruri de care să ții cont, pentru o igienă a rețelelor de socializare sănătoasă.–
La școală suntem însă un grup de părinți faini care ne cunoaștem bine și ne susținem când vine vorba de disciplină. Dacă mie îmi scapă ceva, sigur mă sună altă mamă și îmi spune ce a postat Vlad, fără să mă certe sau să mă eticheteze în vreun fel. Sunt foarte recunoscătoare pentru asta.
Mai acu’ ceva timp, Vlad a trimis pe un grup o poză pe care noi adulții o considerăm tabu. Fetele curioase, au început să vorbească între ele despre ea și le-a surprins o mamă, care mi-a dat printscreenuri cu poza postată de Vlad.
Mă duc să mă uit ce a trimis și nu găsesc nimic. Vlad a șters poza. Pentru el subiectul era încheiat, ”scăpase” de predică.
Îi spun că m-a sunat Ruxi și mi-a spus că Vlad a trimis pe grup o poză nepotrivită. Mă prefac că nu știu despre ce e vorba și îl întreb ce poză a trimis. El se uită în sus, în jos numai nu la mine. ”Știi ce reprezenta poza?” întreb eu mai departe la care primesc același răspuns, nimic. ”Intuiești că nu era potrivit să o trimiți pe grup?” în sfârșit o mișcare a capului în sus și în jos.
Buuun. Explic ce înseamnă poza, ca la atelierul de știința corpului. Îi mai explic că dacă nu știe ce înseamnă un lucru sau nu îl înțelege, mai bine nu trimite sau mă întreabă înainte, că cine știe în ce situații nepotrivite se bagă.
După aceea îi explic din nou că tot ce trimite către prieteni rămâne acolo, ca dovadă că el a încercat să șteargă poza dar ea tot a ajuns la mine. Primesc un zâmbet. Cred eu pentru că nu l-am certat.
Mai departe explic că în funcție de ce scriem și cât de corect scriem, ce poze sau filme trimitem, prietenii noștri și părinții lor își fac o imagine despre noi. Imagine o dată făcută, e foarte greu de schimbat ca în viața reală. Când Frau și-a făcut părerea despre tine că vorbești tot timpul în oră, te vede și îți face observație doar ție, chiar dacă poate tu nu ai vorbit atunci și e foarte greu să îi schimbi părerea. ”Da, m-a pus în față și eu nu mai vorbesc!” spune Vlad cu patimă. ”Da, despre asta vorbesc. Tu chiar dacă acum nu mai vorbești, ea tot nu are încredere.”
Și pentru că mă mai ia valul din când în când, i-am spus și că dacă înjură pe cineva și părintele copilului se duce și face plângere la poliție, mă bagă pe mine în bucluc, pentru că eu sunt acum răspunzătoare pentru ce face el. ”Ai văzut că chiar dacă tu ștergi, rămâne la celălalt mesajul transmis. Cel mai bine e să le spui oamenilor în față ce ai de zis, nu pe mesaje!” Și am încheiat și cu lecția de latină ”Verba volant, scripta manent”, că de sunt fiică de profesor.
Vă lipsește timpul să vă documentați și să vorbiți toate aceste lucruri cu copilul? Pe 10 noiembrie va avea loc atelierul cu tema Ce fac pe net? adresat copiilor cu vârste cuprinse între 9-12 ani. Înscrieți-l aici și va explora alături de alți copii riscurile și oportunitățile prezenței online. Atelierul este susținut de Oana Văideanu.
Pentru programe personalizate de creșterea încrederii în sine și dezvoltarea abilităților necesare pentru viață sau sport, vă rugăm să ne contactați la coaching@oanavaideanu.com sau 0729039511, ne bucurăm de cererile și sugestiile voastre.