Vlad a venit de la școală cu o grămadă de probleme pe cap. Așa că ne-am oprit să mâncăm o prăjitură, așa cum facem din când în când. El de fiecare dată când are nevoie să fie ascultat, mă invită să ne luăm un moment. De cele mai multe ori reușesc să recunosc nevoia lui și facem ce propune.
”Nu e corect. Frau le dă voie doar copiilor cu câini mici să vină la serbare, mi-a zis că nu am voie cu Ari. Toată lumea a protestat și fetele au zis să mă lase că Ari oricum nu e mare și nu mușcă și îl cunoaște toată lumea. Nu e corect. Da de ce ăia micii au voie? E parc acolo poate fiecare să facă ce vrea.” I-am răspuns: ”Îți doreai și tu să îl iei pe Ari, pentru că ceilalți aveau voie să vină cu câinele?” Răspunsul vine din nou prompt: ”Da, nu e corect.”
Întâmplarea ne-a dat ocazia să vorbim despre dreptate, despre perspectivele diferite și sentimente. ”De ce crezi că a decis Frau așa?” ”Cum te-ai simțit?”
Mai departe mi-a povestit de la ora de sport: ”Adolescenții au venit pe teren și nu ne lăsau să jucăm. Au zis că în pauză ei au voie, da nouă ne dăduse voie doamna de sport. Și ne-au dat mingea departe cu șutul ca să nu mai putem juca, așa că m-am dus și eu și le-am dat-o pe a lor. Unul a încercat să îmi pună piedică, da eu n-am căzut și l-am împins. Și atunci mi-a zis ”Ce vrei mă, că eu sunt mai mare ca tine!”- da e aproape cât mine și e a șasea și am vrut să-i zic vreo două, că oricum avea o fața așa de roșie! Nu înțeleg, de ce se iau tot timpul de noi?”
Amuzant:
Vlad a prins obiceiul de la mine de a vedea partea bună a lucrurilor: ”Știi ce e cel mai nasol, mami? Că tot timpul vor fi mai mari decât noi. Da nu-i nimic, măcar o să moară mai repede!”
Întâmplarea ne-a dat ocazia să vorbim despre schimbările corpului care au loc în perioada adolescenței și limita foarte neclară dintre a nu te lăsa călcat în picioare și a răspunde agresiv. ”Știi de ce vorbesc adolescenții când subțire, când gros?”; ”Dacă el te împingea înapoi, ce ai fi făcut?”
Citește și Adolescenții și problemele lor
”Mi-am găsit jumătate din lucrurile din penar dar mai lipsesc încă o parte din ele. Nu am descoperit cine a umblat cu ele și mi le-a stricat și ascuns. Sigur mai apar din ele și Frau a zis că o să îi scadă nota la purtare. Și i-o mai scade unei fete care a citit jurnalul unei colege, fără să aibă permisiunea ei.”
Cu ocazia asta am discutat din nou despre sfera personală și cum trebuie să cerem voie să folosim lucrurile altuia și să le și înapoiem, mai ales că avea un tricou pe el care nu era al lui ci împrumutat pentru ora de sport.
Citește și Despre adevăr, minciuni și prietenie
Am vrut să vă încurajez cu acest articol să luați în serios problemele copiilor, să îi ascultați și să vă folosiți de fiecare ocazie ca să le transmiteți valorile dvs. Problemele lor, deși pentru noi, adulții, par neînsemnate, sunt resimțite de ei la fel cum noi resimțim stresul de a avea un șef care ne nedreptățește (alias învățătoarea), un coleg mai vechi care ne terorizează sau altul care își bagă nasul prin lucrurile noastre.
Vrei niște timp liber pentru tine, în care copilul să se bucure de natură socializare și experiențe noi? Înscrie-l în tabăra de vară, ”Am încredere în mine”, din perioada 9-14.07. Clic aici pentru detalii și înscriere.