Fiecare moment petrecut cu copiii este o oportunitate de învățare pentru ei și de autocunoaștere pentru noi. Vă invit să vă acordați timp în vacanță pe care să îl petreceți relaxat și neplanificat. Sunt cele mai frumoase momente. Ce am făcut noi?
- Am discutat cu Vlad despre ce să ia în considerare când ia o decizie
- Ne-am conectat prin joacă
- Am descoperit încă ceva despre mine
Am fost cu Vlad la piscină unde ne-am simțit amândoi foarte bine. Printre altele Vlad îmi spune:
-Mami, știi ce am făcut? Am ieșit afară în zăpadă! Ne-am bulgărit și am stat pe șezlong.
-Nu cred! N-ați înghețat?
-Nu, vii și tu?
-Nuuuu!
Cu o seară înainte:
-Vlad vrei să mergem mâine la piscină?
-Da, super!
-Da eu mă voi relaxa la masaj o parte din timp.
-Bine.
A doua zi Vlad spune:
-Nu mai vreau să mergem.
-De ce?
-Păi tu nu vei sta cu mine și eu a ce o să fac?
Întâi mă supăr, abia trezită fiind, nu se poate să fac nimic, copilul ăsta vrea să stea tot timpul lipit de mine. Așa că nu zic nimic. Respir. Mă uit pe geam, mănânc, beau cafea și îmi vine o idee. Mă duc la el și întreb:
-Ce îți place la piscină?
-Să sar și să mă dau pe tobogan.
-Ce altceva?
-Să inventez jocuri în apă.
-Și ești dispus să ratezi toate astea doar pentru că de gândești că o să fie nasol că eu nu mă voi juca cu tine o parte din timp? Poate vei întâlni și copii, sunt la fel de multe șanse ca și celălalt gând al tău. De ce îți imaginezi că o să fie rău și decizi să renunți la o distracție în loc să îți imaginezi toate lucrurile frumoase care pot să se întâmple și să decizi în funcție de ele?
-Mami, ai dreptate. Acum vreau din nou să merg.
Am mers și a fost super pentru amândoi. Ne-am jucat împreună am stat și separat pentru că Vlad și-a găsit mai mulți prieteni cu care a explorat toate posibilitățile de a enerva supraveghetorii: au sărit unde nu aveau voie, au intrat în saună fără însoțitor, au ieșit afară în zăpadă și probabil și unele pe care nu le știu.
Și ne-am și jucat împreună, eu îl luam pe picior și țopăiam prin apă până la fântâna unde încercam să îl ud și el să scape.
-Te agiți ca un pește pe uscat, nu vei scăpa! Strig eu. El se luptă în continuare și râdem.
-Mami, vrei să te fac și eu căluțul?
-Da!
Mă sui în apă la Vlad pe picior și el mă leagănă și merge cu mine așa și eu mă prăpădesc de râs. E o senzație unică, nu pot să spun ce simt, însă știu că e un sentiment cald e relaxare și fericire.
-Mami, pe tine nu te-a făcut nimeni căluțul? Nu prea făceați din astea când erați mici?
-Nu Vlad, nu prea mergeam la bazin. Despre asta voi povesti în alt articol.
Voi cum vă învățați copiii să ia decizii? Vă uitați la părțile care vă aduc bucurie și mulțumire sau le cele care vă plac mai puțin? Mergeți la sigur sau vă bucurați de neprevăzut?
Pentru programe personalizate de creșterea încrederii în sine și dezvoltarea abilităților socio emoționale ale copiilor, vă rugăm să ne contactați la coaching@oanavaideanu.com sau 0729039511, ne bucurăm de cererile și sugestiile voastre. Oferim programe pentru afterschool-uri și grădinițe sau săptămâna de școală altfel pe tema inteligenței emoționale, stimei de sine, oportunităților online și educației sexuale.